Ceai de ventrilica:

Gramaj – 50g

Ceai de ventrilica

Ceai de ventrilica – Ingrediente:

ventrilica (Veronica officinalis), flori.

Mod de administrare:

Intern:

Pulbere – planta se macina fin cu o rasnita electrica. Se ia o lingurita rasa de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba timp de 10-15 min., dupa care se inghite cu apa.
Macerat la rece – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250 ml de apa, se mentine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. Se administreaza 2-3 cani cu macerat pe zi, cu 30 min. inainte de mese.
Infuzie – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250 ml de apa clocotita, se mentine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. Se administreaza 2-3 cani cu infuzie pe zi, cu 30 min. inainte de mese.

Extern:

  • pentru mentinerea sanatatii pielii si reducerea riscului de sangerare se aplica local sub forma de comprese cu macerat sau cu infuzie de planta, sau cataplasme care se obtin astfel: 1-2 linguri cu pulbere fin macinata se amesteca cu apa calda astfel incat sa formeze o pasta care sa poata fi aplicata extern. Deasupra se aplica un pansament ocluziv, care sa poata mentine cataplasma la locul afectat minim 3 ore.

Contraindicatii:
Alergie la ventrilica.

Contribuie la:

Intern:

  • functionarea normala a sistemului digestiv, prin imbunatatirea digestiei si eliminarii bilei, reducerea spasmelor care apar la nivelul tractului intestinal, cresterea poftei de mancare
  •  mentinerea sanatatii aparatului respirator
  • eliminarea lichidelor retinute in exces in corp
  • reducerea riscului de sangerare
  • detoxifierea organismului.

Extern:

  • mentinerea sanatatii pielii
  • reducerea riscului de sangerare.

Curiozitati:

Ventrilica face parte din familia Scrophulariaceae, fiind o planta erbacee, perena, cu tulpina taratoare la baza si ridicata la varf, frunze eliptice si flori violacee sau albastre, alcatuite din patru petale, cu lobii inegali.
Creste in paduri, pajisti, de-alungul paraurilor, pe locuri defrisate, pe langa garduri, tufisuri, in regiunea montana si subalpina. Cunoscuta din cele mai vechi timpuri, germanicii o considerau ”leacul tuturor relelor”, ea fiind preluata de romani si folosita datorita proprietatilor terapeutice deosebite. Se mai numeste buruiana de perit, matrice,veronica, ventricea, soparlita, vindrilica, etc.

 

0
X